"Vasul vin"

Grijile se-ancorează iar pe umăr,
În portul tinereții " vasul vin"
Pe degete, nu știu ca să le număr,
Așteaptă -mă pe mine că revin.
Se năpustesc de câte ori tornade
Pe țărmul sufletului ancorat,
Eu le -ascult ca niște serenade
Iubite suflete al meu - îndurerat.
În marea mea dor -împrejmuită
Niște corăbii care le- ntâlneşti
Să întrebi: că inima-mi nu uită
De ce tresare când-n port sosești?
Elena Buldum
Copyright@2016

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează