VISE TÂRZII

Stropi din suflet am cules, De-un fir roșu agățată - Inimă, n-am de ales Ești o piatră nestemată. De-o privesc, mereu zâmbind Sufletul nu-mi poate spune Că atunci, copil fiind Îi citeam și -o rugăciune. ...Și un cântec împletit Din fire de dor și jale- C-un descântec despletit- Luminându -i a sa cale. Stropi din suflet am cules Inimă, n-am de ales. Stropi din suflet Elena Buldum vol în lucru "Legile firii "

Cine mă îndeamnă, și- mi arată umbre Îndărătul meu de ce o fi sumbre! Umbrele de mine, și eu pe niciunde- Uite-așa, mereu, de mine s-ascunde. ... Și de la distanță să le ocolesc Se țin după mine, că mi se lipesc- Vreau să le desprind, și -mi întinde mâna... "Mama ei de viață ", așa e întruna. Că de unde soare printre nori de fum Unde să găsesc razele acum? Orizontu-i negru- Vai, ce nesfârșit! Miroase a vară, ea m-a ocolit. Și -mi întinde mâna Elena Buldum vol în lucru "Legile firii "

înălțime elena buldum vol în lucru" Legile firii " a fi drept... înseamnă să te ridici la înălțime a fi dârz... nu ajunge să fii neclintit în nehotărâre a ierta... nu te costă nimic se poate pretinde câțiva bănuți pentru colacul de ceară? trage de timp spre " a fi " drept ca lumânarea să nu se topească strâmb; fără să apuci ceva, cere, și ți se va da; prima dată primești anafură ca să -i ajungă iertării la cer...

5 ROTAȚII Elena Buldum vol în lucru” Legile firii” spală-mă de gânduri, spală-mă de dor uneori se-nvârte, e ca un fuior se rotește-n cerc făcând 5 rotații, de ce-aș spune 5, între exclamații! spală-mă pe tâmple, spală-mă de lacrimi le culeg din rouă, din fire de patimi le adun de-acolo, deochi din privire; vreau să le ascund, așa, în neștire. să nu știe nimeni, ce fac ochii mei cu ei să hrănesc-stol de porumbei? și la colț de lume...boabe pigulesc- universu-n mine, să nu-l rătăcesc. spală-mă de gânduri, spală-mă de dor, lacrima-i subțire, fină...pe-un fuior firele de gând, tot le rătăcesc... c-așa mi-a venit,iarăși, chiocotesc; 

Poem de stins jarul inimii Elena Buldum vol în lucru " Legile firii" din cenușă  aprind jarul inimii scânteile sar; pe mine, pe tine te arde la inimă, dorul.

din vol Peripeții pentru pitici. Zâna măseluța Îl vedeți pe Urechilă? Cu urechile, de-o milă! Un blănos, e speriat! C-are un dinte cariat. Tremură, e foarte frică! De-o perie de dinți, mică, Caria... și nespălat... O măsea i s-a umflat. De durere și de frică La dentist,ce să mai zică! Că dinții nu i-a spălat, Nici vorbă de curățat. Nici pe zâna măseluță... Cea de minte și drăguță, Ca și dintele de lapte... Cu gingiile necoapte, Ce tot umflă o gingie Cu- o durere mai mult vie- Pe -o căldură între dinți Limbă stă să te prezinți ?  

Am zburat printre suspine- Prin oftaturi ...să-mi aline Noaptea gândul...ce îmi vine, Ca să mă desprind de tine. Să mă rup în două părți- Nu mai sunt ca alte dăți, În coperțile la cărți E povestea mea,...și fă-ți Din lună și chiar din stele Pe o față...și din ele... Și din alta pe o parte Rupele-n bucăți deșarte. Din coperțile la cărți Fă-ți din sufletul meu hărți- Că din părțile din tine, Numai eu culeg suspine- Să mă rup Elena Buldum vol  în lucru” Legile firii”

îmi crește copilăria pe tocuri înalte aspirații să ajung vedetă ”Legile firii” vol

Cantecul din mine, de ce a tăcut? Nu vorbește bine, azi, s-a făcut mut- Și a răgușit vocea-i este groasă - Îl aud, plângând dorul lui de casă. Și de codrul verde, verdele -i la noi Cu verdeață plin, așa -i și -n zăvoi, Veverița fuge prin pădurea deasă Două, trei omizi, să facă mătasă. De acolo-mi cresc încă rădăcini - Primii pași în viață, călcând mărăcini - (In spate de casă, iarba era deasă) Că -mi prindeam rochița albastră, frumoasă Amintirea aceea vine, nu mă lasă - Gândul meu întoarce, c-a rămas acasă. Verdele-i la noi Elena Buldum din vol în lucru "Legile firii"

Pe seară apune Elena Buldum din vol în lucru” Legile firii” Închisă în mine, lumina o plâng Pe seară apune, din ochiul cel stâng- Că-mi pică din dor,... putem să murim? Din lacrima scursă, de unde să știm! Că-n vieți paralele, cu cercuri întinse Desprinse din stele, rotite, împinse, Ieșite afară, în fiece noapte La mine mi-s prinse, pe buze și-n șoapte. Și-atunci făr' lumină, subțire din coală- Deodată, din mine, îmi iese o-ndoială, Încuiată-i pe veci, din lucruri incerte? De ce tot pe mine, ar vrea să mă certe- Zi după zi, cu vieți paralele Să-mi pot împlini, ce-mi caut prin stele In noapte de noapte, privind și la lună, Se stinge de mine, și ar vrea să-apună. E cerul ca marea și noaptea s-adune Lumina din stele, cu mâna le-aș pune- În fiece viață cu noaptea măcar; S-ating cele gene, și-n vis să-ți apar. 7februarie

Picură-mi în suflet dorul- Cum îmi strâng la piept odorul, Candelă,-i cu dor veghează Inima să -mi fie trează. Hai! Trezește-n mine zbucium- Să răsune ca un bucium, Ca să-mi fie călăuză Că era și mi-a fost muză. La-ncercarea suferinței, În calea făgăduinței Vuind marea, vuind valuri. Aducând pe țărm și maluri Risipite idealuri, Cum suflă vântul pe dealuri. Candela Elena Buldum din vol în lucru ”Legile firii

Pe mine de primăvară Mă desparte un geam Tăcut Mono(ton) În ton cu existența N-aș putea ajunge" a fi" îndrăgostit Niciodată? " Să nu spun niciodată " Săpată e caverna inimii Mereu cu aceiași lopată. Îi sfârâie călcâiele După un culcuș O amețită de iubire Îngropată. Mono(ton) Elena Buldum din vol în lucru "Legile firii "

Poema d’ELENA BULDUM traduït del romanés al català per PERE BESSÓ . EN EL CAOS DE LA VIDA . En el caos de la vida quotidiana Després de les 12 en punt, el dia... Les finestres meues li reciten un poema, Escrit per mi "Voldria ser al teu costat desconeguda" Mai no he conegut El motiu del sentiment "dringadissa de cascavell" I com vibra l’estremiment, De més a més En les hores després de les 12 en punt, a la nit... "Voldria restar al teu costat Desconeguda" Oh, com vibra l’emoció Quan les meues finestres li reciten un poema... Sobre tu En el caos de la vida În haosul vieții cotidiene trecute de 12 fix, ziua... Ferestrei mele îi recit un poem, Scris de mine "Aș vrea să fiu lângă tine necunoscutule " Niciodată n-am cunoscut Motivul sentimentului "clinchet de clopoțel" Sau cum vibrează fiorul, Plus cu plus În orele trecute de 12 fix, noaptea... "Aș vrea Să fiu Lângă tine Necunoscutule" Of,

Planeta albastră... cu brațele -o țin - Și -o-nalț prin lumină din visul sublim, Rămasă ascunsă în apă pe seară, La marginea vieții fragilă , din ceară - De ce mă frământă -tăceri albastre Când inima mea tânjește la astre? Mă -ndeamnă s-adun din vise-mplinirea Unite-mpreună topind nemurirea- Cu-o lacrimă strânsă din albul din nori Ce-mi caută -n suflet și -alege culori, Deschide din geană -obita tăcerii - Împinsă -ntre pleoape din ochiul uitării - De ce-s-a-ncrezut, să -mi năruie liniști- Întinzându-și tristeți pe câmpuri și miriști, Purtate ades pe-ntregul pământ Ce-mi ține în brațe, lumina și -un sfânt. Se năruie liniști Elena Buldum dreturile rezervate doar autorului

CATREN Azi, măsor frigul cu metru' ...4 grade-n termometru  Tremur fără vreo măsură  Îmi clanțăne dinții -n gură - Elena Buldum Azi, mă jur, în termometru ' ...-5 grade, cu metru Măsor la temperatură  Și am aburi groși la gură - drepturi rezervate doar autorului

talpa pământului crăpată de durerea destinului în riduri  strânsă pe față Haiku Riduri Elena Buldum Haiku Elena Buldum cu mâinile crăpate o agăț pe speranță de norii din fum adun risipite trăiri Drepturi rezervate doar autorului