Planeta albastră... cu brațele -o țin -
Și -o-nalț prin lumină din visul sublim,
Rămasă ascunsă în apă pe seară,
La marginea vieții fragilă , din ceară -
De ce mă frământă -tăceri albastre
Când inima mea tânjește la astre?
Mă -ndeamnă s-adun din vise-mplinirea
Unite-mpreună topind nemurirea-
Cu-o lacrimă strânsă din albul din nori
Ce-mi caută -n suflet și -alege culori,
Deschide din geană -obita tăcerii -
Împinsă -ntre pleoape din ochiul uitării -
De ce-s-a-ncrezut, să -mi năruie liniști-
Întinzându-și tristeți pe câmpuri și miriști,
Purtate ades pe-ntregul pământ
Ce-mi ține în brațe, lumina și -un sfânt.
Și -o-nalț prin lumină din visul sublim,
Rămasă ascunsă în apă pe seară,
La marginea vieții fragilă , din ceară -
De ce mă frământă -tăceri albastre
Când inima mea tânjește la astre?
Mă -ndeamnă s-adun din vise-mplinirea
Unite-mpreună topind nemurirea-
Cu-o lacrimă strânsă din albul din nori
Ce-mi caută -n suflet și -alege culori,
Deschide din geană -obita tăcerii -
Împinsă -ntre pleoape din ochiul uitării -
De ce-s-a-ncrezut, să -mi năruie liniști-
Întinzându-și tristeți pe câmpuri și miriști,
Purtate ades pe-ntregul pământ
Ce-mi ține în brațe, lumina și -un sfânt.
Se năruie liniști
Elena Buldum
Elena Buldum
dreturile rezervate doar autorului