VISE TÂRZII

Pe trepte... Elena Buldum din vol” Pașii sufletului meu” , Editura Dandes Press, 2014 Cu pași mărunți, te caut...eu fug pe urma lor M-aleargă gânduri negre pe trepte când cobor  Mă plânge, nu mă lasă, că-n pași de dans valsezi Cu alta, mergi prin ploaie, cu alta prin zăpezi. Agăț în minte clipa, parcă-i dalbă minune E-o floare la fereastă, tăcută, n-am ce spune Să alungăm din noi tristețile-s de fum; Și norii de-ndoială să-i risipim pe-un drum... Să fiu a orișicui? Știi, că mă doare mult? Când noaptea e cu stele și liniștea ascult... Un cântec în surdină de dragoste și dor Îmi descântă-nsingurarea cu șoapte de amor. Să-mprăștie-suspinu-mi în vorbe și cuvinte Îmbracă-mă-n petale ca să-mi aduc aminte Aș vrea să ningă iară, cu flori și jurăminte; În muguri să-nflorească doar vise ca-nainte!

Haiku Elena Buldum ciocnim ouă  și  eu vă zic vouă Hristos s-a înălțat! 

Sunt mic... Elena Buldum Fac o umbră pe pământ Dumnezeul meu cel sfânt Umbra mi-o petrec în gând Pe sub pleoape, în cuvânt. Îmi fac cruce, mă ridic... Când mă sprijin, când mai pic; Sufletul e făcut plic Doamne ajută! Că sunt mic! Să nu piară, Cerul, Luna Care aprinde-n cer lumina? Că din raza de lumină Sufletul sărman, se-alină! Când nu are mângâiere Câte lacrimi, curg de miere Îi cresc muguri fără vină; Să-ncolțească în rășină Când nu are nici putere Dumnezeului îi cere Slavă tatălui, să fie Domnu-n cer e pe vecie! Mântuiește-ne, mi-e greu În invoc pe Dumnezeu E menit în cer de zeu? Doamne Dumnezeul meu!

 d’ELENA BULDUM traduït del romanés al català per PERE BESSÓ El mussol no se’n va moltes vegades tot sol a l’aigua ulciorul nu merge de multe ori la apă  Elena Buldum

Elena Buldum ulciorul nu merge de multe ori la apă singur

Când... aprind o lumânare pentru mine o-nchin mereu doar pentru tine o țin aprinsă, ca să-ți fie dor se stinge atunci, când vreau, să mor; nici moartea nu e lumânare când stă și-așteptă, n-are amânare nici pentru tine, sau la tine aprinsă doar lumina ține că viața veșnică mai vine o aduce cineva, sau, cine?

Dorințele le țin... Elena Buldum Din câte primăveri au poposit în mine În una am plecat o clipă și-am fugit La pieptu-mi te îmbățișam pe tine Și te țineam de mână crezând că te-am iubit. Sub pleoape lăcrimate, cu lacrimi, te -am privit În taină te doream și tot tu, m-ai vrăjit; Mă sfâșie durerea dorințele-mi le țin; Când rătăcesc cărări cuprind al meu destin? Cu lacrimi de iubire-mi curg ne-ncetate ploi Îți spun să nu mai pleci și să rămânem  doi... Să te iubesc pe tine, cu dor să te alint... Eu tot repet în mine, nu vreau, de ce să mint?

Haiku E.B întorc timpul privesc anii cu ochi de copil

 d’ELENA BULDUM traduït del romanés al català per PERE BESSÓ la joventut contemple com peònies en les galtetes privesc tinerețea ca pe niște bujori în obrăjori

În derivă... vâslim pe marea neliniștii vântul suflă curg ploi de speranțe în câteva picături barca plutește în derivă umflă toate pânzele sus inerte plutesc din catarg rămân resturi din forța interioară nu are vlagă nu o poate opri nimeni și plutește în derivă busola a rătăcit și ultimile clipe rămase suspendată ca o pendulă destinul nu are nici o direcție Elena B

OTRA te doy  mi corazon rojo sangre de toro pero tu amas el cielo azul de otra galaxia ALTA îți dau inima mea roșie sânge de taur dar tu iubești cerul albastru a altei galaxii Elena Buldum

Ole!... Elena Buldum vol” Pașii sufletului meu” Editura Dandes Press, 2014 Începe muzica, un ritm vioi doi pași cu doi și câte doi se scutură piciorul lin vibrații vin în corp, se țin... cu mâinile senzații-ți cer dar cerul știe, ce mister! un sunet fin accelerează pasul un cântăreț ascute glasul ies, voci în calde armonii pătrund în suflet, aurii... culorilor le dau și viață ca un sărut dulce pe față ole, ole, ole!... pătrund fiori, când te doresc te-adulmecă, te amețesc.

Din păcate... Elena Budum gustă toată viața soarta amară fiere pe limbă sufletul îngenunchiat la ușa raiului așteaptă să vină lumina Duhului Sfânt care prin minune îl mai poate salva

Litie vol "Pașii sufletului meu, Editura Dandes Press, 2014 Elena Buldum mi-e atât de foame mușc din pâinea uitării mestec cu poftă câteva amintiri la un moment dat mă satur iar resturile le păstrez în colțul sertarului unde scrie nafură

Steluțe mici Elena Buldum Când cerul este roșu în zare sunt cocori... În sită ziua cerne sfârșitele vultori, Cu aripi lungi se zbat, în tunete și ploi... Fac zgomot infernal, ce vin și pleacă-apoi. În stropi cu bucurie eu picături adun Steluțe mici sclipesc în ramuri de alun E primăvară, iară, s-a-ntors dar nu o țin! Când mugurii plesnesc și cerul e divin... Să-mbrace anotimpul, parfumul unui crin Esența lui miros și sufletul mi-alin Pe frunte tinerețea și anii mei trecuți În riduri pe nisip, ce am rămas avuți?

Elena Buldum nori cenușii abisul singurătății zare necuprinsă

Să picure sânge în strigăte adun plânsul din ploi inima a devenit suspin s-a transformat în gheață nici nu poate plângă nu mai poate să râdă sau să iubească a încetat să picure sânge s-a stins de durere Elena Buldum 

drepturi rezervate doar autorului. Mi-au plăcut dintotdeauna proiectele frumoase, de mic copil eram sufletul scenetelor, printre multe altele îmi plăcea să organizez evenimente, spectacole de teatru între noi cei mici. Visam să devin  o vedetă de cinema, dar pentru vârsta pe care o aveam , era doar vis inocent de copil. Am fost un copil precoce , cum se spune pe la noi, una, pentru că eram ” toată o inimă” și alta,  puneam  cele mai tăsnite întrebări, iar de ce-ul? era tot timpul pronunțat. Tatăl meu îmi povestea că-ntruna din zile, mă luase cu el la o partidă de fotbal, și eu îi pusesem atâtea întrebări, că pur și simplu, nu găsea soluție, adică , ce să mai răspundă. La o întrebare de-a mea de ce turturele au penele cenușii?. Mi-a răspuns, că așa s-au născut ... un răspuns pe care eu a spus el: că nu prea l-am gustat și nu a putut să mă facă să tac.    Povestea este că aveam vreo nouă ani eu și împreună cu alte fete și băieți, ne adunam cam vreo cincisprezece, douăzeci de copi

Războiul... Elena Buldum  războiul de țesut al bunicii torcea fuiorul țesea întruna de câte ori mă punea să tai cu foarfecul din țoale să fac ghem și din coade de material îmi făcea cămașă cu fir de borangic pentru zestre că ”de” eram fată la mama și lada trebuia să fie plină până sus așa-i stătea bine unei fete măritate copii frumoși casa să-i fie împodobită în culori vii și multă veselie.

Silueta de ANDRÉ CRUCHAGA tradus în limba română de ELENA BULDUM SILUETA Lumina, acolo, unde cresc pupilele. (Peste cerceafuri, suprafața corpului tău, mici picături ce se frământă între minute.) Acum îmi dau seama că suflarea este timpul postum în lumea mea. Barataria, 03.V.2014 Silueta” d’ANDRÉ CRUCHAGA traduït al català per PERE BESSÓ SILUETA La llum, allà, on creixen les ninetes. (Damunt del llençol, la superfície del teu cos, la rosada que furga entre els minuts.) Acabe d’adonar-me que l’alé és el temps pòstum del meu món. SILUETA La luz, allí, donde crecen las pupilas. (Sobre la sábana, la superficie de tu cuerpo, el rocío que hurga entre los minutos.) Recién me doy cuenta que el aliento es el tiempo póstumo de mi mundo. Barataria, 03.V.2014

Haiku Elena Buldum zi de zi noapte de noapte te aștept la poarta sărutului Tristih Elena Buldum în fiecare vers înfloresc cuvinte din muguri sălbatici privesc tinerețea ca pe niște bujori în obrăjori

haiku  Elena Buldum  ploi de vară picături de anotimp arc de iris lumânări topite felinare aprinse trepte ale vieții

Pe Marte... Elena Buldum Gonesc triste ți din suflet adesea le fac ghem- Și-n mine torc tăceri, pe inimă o chem, Alung păreri deșarte din vene și-o-ndemn... Când strâng la piept fiori, eu tremur și mă tem; Petale în culori, le-adun sunt flori culese... Buchete parfumate, de gânduri bine alese Și doar speranța suflă, suflarea mi-o reține De ce-s străin în lume și de ce-i rău nu-i bine? Însemn clipe năuce, în vise mi le-aș duce... Le izgonesc pe Marte, troiene-s călătoare La Polul Nord, ghețarii încremeniți, mi-a aduce... Regrete obosite, în cer-s trecătoare.

Haiku Elena Buldum amărăciunea clipei flori de nu mă uita umbre pe perete

  d’ELENA BULDUM traduït del romanés al català per PERE BESSÓ.  uns murs ben alts  la grandesa de l’home plans de futur ziduri înalte măreția omului planuri de viitor

Se pare... Elena Buldum Steaua, cerului meu... De ți-aș fi, mi-ai fi mereu Promiți Luna de pe Cer Să te caut, ce să-ți cer?... O iubire, ce nu ai!... Inimii, nu vrei, să-mi dai Să-mi aduci, vrei, să-mi aducă? Nici, nu vreau, chiar, să se ducă! Că nu știu, nici, cum să fac? De-aproape, tu-mi ești drag De departe-ți, sunt pe plac? Totu-și mi se pare vag.

Haiku Elena Buldum                                            rază de lumină treptele desăvârșirii pași de melc carul cu boi căruța tăranului porturi românești liliac înflorit parfum de primăvară petale cu noroc ziduri înalte măreția omului planuri de viitor amărăciunea clipei flori de nu mă uita umbre pe perete

Dacă exist... Elena Buldum Am ajuns echilibrist Nici un știu, dacă exist... Oare, viață, sigur am Ce m-ai simt, în Mai simțeam! Ce-am mâncat sau ce-am băut; Ce nu am, și ce-am avut Caut bobul de năut Am noroc sau a trecut. Am ajuns și ce n-am fost Când pe jos și fără rost Și din stânga și din dreapta Vezi, ce faci, aici e fapta!