VISE TÂRZII

păcatele noastre sunt -mpărțite: pe nesimțite... făcute singuri cu mâna nu e totuna cu ispite și lucruri dorite. intru în casa Domnului aplec capul acoperit sufletul mi-e cât suprafața Americii Cristofor Columb l-am întâlnit că și eu ca el am descoperit lumea nouă care e din două. îmi fac cruce cu două mâini ; cu dreapta îmi țin fapta în stânga deschid punga inimii pentru săraci și orfani iau două lumânări pentru înfrânari pomelnicului îi fac mătănii de buzunarul altarului rănii. îngenunchez la Dumnezeu cu frică ; ( el nu mă bate la gioale, tot oamenii -mi poartă pică) stau -n cor c-un dirijor care-mi spune să cânt mai ușor ba nu! sunt doi... ce privesc la mine că nu cânt bine. eu cânt după portativ ridic pe mi, ce se agață-n tiv îmi arată din deget o voce și -un răget. Știu! Animalul furios rage în momentul când pistoulul trage pac, pac!... un glonț îl simt în mine cred că m-a -mpușcat bine. în corul de voci și păreri îmi -nghit singur

du-te și mă caută -n colțul lumii la sfârșitul săptămânii -' mpietrită pe brațele mumii m-am mumificat de atâta așteptat cine mă strânge și pe mine -n brațe? cuprinsă de false speranțe de-am fi -n doi iubirea ar crește pe noi... La pieptul dorinței mele, ai crește puiule cu toate cele nu te-aș lăsa pe-alei să te pierzi în ochii mei. de-ai ști să cucerești ți-aș culege stele cerești '-n secunda doi am fi amândoi n-am ști de noi... te-ai cuibări -ntre sâni să fug de ochii- ți hapsâni desfrunzită, nu părăsită cer clemență să o tratez de demență da, fuge cu o diligență! n-ai ce să -i faci când e plină de draci? m-ai căuta într-o- zi și sigur, mi-ai mulțumi... că te -am salvat de la moarte cum scrie la carte. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

m-am dus la moară a nu știu câta oară vreau să cern buricul literelor cu " iubește -mă intens" ca și cum ai lua-o pe alt sens îmi intră -n urechi doar iubirile vechi pe drumul știut ce multe ai avut...! începi una te saturi de alta sfârșești cu celelalte te-apuci de altele intri-n inima lor fără să dai un: Bună ziua!, măcar sau pardon îmi cer scuze e pentru muze femeile le schimbi ca pe-un palton fără niciun buton Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

în mine s-au amestecat vagoane surde ale dragostei din - ntâi cu sunetele mamei mele natura c-aici este făcătura mi-a -ncetinit statura pe prima parte purtam tocuri înalte la jumătate mergeam -n coate a treia parte mă -ndreaptă spre moarte este corect o spun, cu respect natura intervine când îți este mai bine. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

întrebare grea cum se naște cartea mea? culeg tristețea toamnei o-mpart -n fâșii flori de câmpii  plus veri -nsorite, îndrăgostite de un" neica nimeni" timpul el mă -nvață, cum să scriu simt că -s viu că vreau și pot e peste tot evadez din spațiul meu c-un titirez Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Zburam pe aripi de lumină; În marea dulcelor speranțe, Și pic cu pic și orice vină, Avea și tonuri și nuanțe. Privirea mi-o țineam aprinsă ; ( O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă... De colțul prins de amăgiri. Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună, Au tot cules dezamăgire, Cu trăsnete și norii tună. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Mai din unu, mai din două Luna, răsare cu față nouă, Mantia-i strălucitoare Luminează -ntreaga zare. Cu argint -s poleite Bătrânețile -i sleite Nici cu-a(vântului) mișcare N-ar avea o rezolvare. Frunza codrului de-o scuturi Ca o pânză de mătase Te mângâie cu săruturi Fericirea -n ochi ți -o coase; Culmea unor munți de piatră O privesc - nmărmuriți, Lupu-i câteodată latră De aspect nedumeriți. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Pe cerul meu, zgârie nori, Etaje multe cu suspine În turn de veghe, uneori... Escaladez munți și alpine. Mă-ajută să re'nnod tăcerea, Când urc cu liftul spre-ncercare, Cu ultimul suport șederea... Mi-o folosesc pentru alinare. Ajung și gândurile mele, Scrutez cu ele-ntreaga zare, Din blocul meu privesc la stele Și lacrima-mi ce curge-n mare. Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului

Laureaţii concursului de creaţie literară cu participare internaţională „Steaua Severinului” ediţia I (14 octombrie 2015, Dr. Tr. Severin).                                                           Secţiunea - poezie:                                                       ELENA BULDUM -PREMIUL 1

Frigul care urlă -n urechea mea El, s-a -nțepenit pe un colț de stea, Sprijinit '-n umăr de durerea poate... În 4 direcții vântul îl desparte. Faptele sublime de mărime mare Le găsesc pe alte spații planetare, Pentru că aici totu' e pe fugă Rupe fiecare cât poate o rugă. Sfinții stau -n cer; spațiul atmosferic, E un loc de seară mirific și feeric, Mă apasă groaza liniștii depline Și îmi râde -n față, râde mult și bine. Frigul Elena Buldum  drepturi rezervate doar autorului

Când am cerut iertare de la tine Eu, am lăsat un pic din Dumnezeu El, știe și cunoaște cel mai bine, Traseul și cu drumul greu al meu. Am excavat pământ pentru uitare Trecutul tot l-am- ngropat, cumva.. Cum ai putut a refuza iertare Un element ce tare mult te releva. Pe cerul meu de soartă -ncins cu vise Nu ți le-am spus și nici n-am amintit Cu -o poartă, ferecată, mi le țin închise Pe raiul-nsuși ce cu flori l-am - nvelit. Acum, odată cu bunăvestirea Nu am uitat pe raftul iertăciunii Am șters până la sânge amintirea, Cu norii colorați ai goliciunii. Elena Buldum  drepturi rezervate doar autorului grafica: Corina Chirila

Plânsul ploii-mi udă gândul; Și suspinele-mi curg- Îndoiesc pe-un colț cuvântul, Câte mile îl parcurg? Chiar acolo -n rândul minții, Ochii i s-au tulburat, Cum cutreieră și munții, Ca prin sită strecurat! Plânsul ploii - îl ascult, Nu de acuma, ci demult Unde păsările strigă? Am văzut, ieri, o ferigă. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Lapte acru, lapte acru Am avut un simulacru Mi s-a pus o bombă -n brânză Mă mânca mereu la rânză; Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

Pe maidan îmi frigea buza; Ca să spun lui Coana Muza Să descheie ușor bluza Că de aia-i spune zuza- Să se-ndoie precum frunza; Și să -i tund vara peluza Eu accept să -i fiu meduza Mânca-i- aș și buburuza;  emoticon smile Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

În mine râvnesc clipele pierdute, Trecute prin dorința arzătoare, Pe lucrurile și vrute pe redute Surprinse uite, așa, la -ntâmplare. Nimic -ntâmplător pe astă lume E inima mai bună, sau mai rea, În sensul cum ar fi și o minune Și cum să știu că sufletul greșea. Eu, mă numesc un om și atâta tot Nu port pecetea -n piept de misiune, De- aș scoate un suspin, că nu mai pot... Cu Dumnezeu, mai pot face o minune. Elena Buldum Drepturile rezervate doar

Aș vrea pe drumul lung și asfaltat al vieții Dorințele să crească -n mugurii de floare Din fulgi de păpădie pierduți -n fumul ceții, Pe lacrima sărată, cu mir să mi-o -nfășoare. Aș vrea din părul nins, că iarna l-a cuprins Pe locul cel de veci să -l astupe pământul Prin pletele cărunte o dată eu mi-am prins Și visele târzii ce mi-au tăiat avântul... Aș vrea din raza care-i plină de lumină Și spicul grâului crescut-n fir de soare Din plămădeli iubirea fără puțină vină Și setea să- i astâmpăr, de cere și de are...! Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Luna -n sfârșit cu două fețe, Chipurile, oamenii au măști- Sufletului îi trebuie să- nvețe, Unii pe la urechi au și căști. Raiul este locul cu lumină, Oamenii adesea -l părăsesc, Alții -n suflet poartă multă vină Vina lor este că mult urăsc. Viața asta este călătoare; Și iubirea -i dulce, nu amară, Că iubirea este ca o floare Seamănă cu luna foarte clară. Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

În spatele literelor mușc din durerea unui vis, Născut, așa -n cercul vieții de lumină Era și -un înger hărăzit de Sus, că a promis, În nopțile albastre, mă va ține de mână. Pe spatele necunoscutului, el îmi pândea trăirea - De-mi -ncolțeau și aripi de viață dătătoare, Zbura -ntruna cu mult iubita, dragă-i nemurirea, Soră cu moartea unui vis ucis pe culmi usturătoare. De inima-i ciobită țâșneau puternic sentimente Sub perna dragostei atât de mult ce i-am purtat, Degeaba, m-am suit pe -naltele și clarele momente, Că l-a sfârșit din tot capitolul rămâne frumos editat. Elena Buldum  drepturi rezervate doar autorului

Eu, de multă vreme, plâng, Și m-ascund printre poeme Dorul meu de viață -l frâng Așteptarea, doare, geme...! Știi ce dor îmi e de gustul... Florilor de primăvară? De dulceață și de mustul Și de farmecul la țară? Și de nucul care falnic Se - nalță către cer... Îmi ascult inima , jalnic Și cu dorul, c-o să pier. Elena Buldum 13:10 drepturile rezervate doar autorului

poezie pentru copii Ia uitați-vă la mine Vi se pare c-o duc bine?  Sigur, că mi-am pus bentițe Nu vă gândiți, că am fițe - Că mereu, mă simt comodă... Îmbrăcată, țaiț...la modă M-a suprins și mama mare O căutam prin sertare Am găsit -ntr-un dulap Nu v-am spus: îmi fac de cap! Niște perechi de pantofi Moșul bun punea cartofi Pentru copiii cuminți Aducea și vreo trei dinți! Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului

Tristețea visului dorit Era din bici mereu strunit... Că-și amintea din depărtare Sătul de călcat -n picioare. Că -l tropăise -n gând simțirea Gustându-i pe rând amăgirea Pe culmea vieții neștiută El rătăcea de vreme multă. S-apuce care -ncotro... (Era precum un cal maro) De țelul ce voia să -l aibă Invidia-l mușcă de barbă; Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului.

În miezul nesfârșit al nopții Din stelele strălucitoare, Sub buzunarul șic al sorții, Am smuls bucăți din alinare. Și gust din cerul iertăciunii; Pe aripile unor fluturi Cu pete negre ca tăciunii, Urâte vorbe ți le scuturi- Pe culmea nerăbdării slute Prin scorbura unor păreri, Cotrobăi vorbe neștiute De azi, de mâine și de ieri. Prin peștera muierii moarte... Stau atârnați și lilieci (Ce bat -n piuă de departe) La fel, cum viața ți-o petreci. Buzunarul șic Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului

mi-au forțat contul au intrat cu forța în spațiul meu virtual l-au violat? nicio parolă nu mă mai ține minte alcătuită din două cuvinte s-a ars discul dur memorie nu mai am că nu le fur niște amintiri din șură mulțumesc pentru așa ură. Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

De astăzi, sunt o căprioară, Și zburd: îmi caut cerbul Zmeu, Cu -o serenadă la vioară Să -mi cânte sufletului meu. Să -mi crească coarnele cornute, Prin pajiște -n largul meu... Să spun și vrute și nevrute- Când mă atacă lupul rău. Ce- aleargă singur prin pădure Prin umbra toamnei, răscolit De colțul tufei sprijinite... Și-un spin cu vârful ascuțit. Cerbul Zmeu Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

sunt poetul zavragiu am succes doar la femei la acelea ce le știu căuta puțin temei. pe sub rochie, mă joc printre virgule și linii și le zgândăr și cu foc; pe unde le- atârnă clinii. sunt poetul zavragiu m-am născut de ziua mea îmi place mult să -i scriu celei ce mai mult gemea. eu iubesc femeiele și ele mai mult pe mine mie -mi plac condeiele ce excită bine...  emoticon smile Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

sunt nebună; scăpată de la-azil; din cinci volume de spumă- -'ntr -o noapte le-am ars c-un fitil; mi-a scăpat pe jos și din mână. pun foc la câteva gânduri ; pe jos și covor tăvălită- acum - nșir două rânduri, ce  lume șocată, crucită! tăvălită prin versuri și viață cu speranță, ca -n versu' lu Loți mi-am propus să devin o fâșneață și să scriu romanul, "Strigă hoții". sanatoriul să nu se aștepte spun adio... prieteni nebuni ; că mințile cele deștepte nu au nevoie de huni- Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului Că sunt o porumbiță Uitată Caut suflete pereche Unul să mă ciugulească Doar pe mine Cu ciocul Altul să mă pigulească De pene Să mă țină în puf Nu-mi încap în pene de bucurie mă simt ciupită la buzunar mândră că între doi guguștiuci niciodată nu mă plouă mi-am cumpărat altă pălărie nouă sunt hulub pe lună nouă printre picături de rouă

greierii cântă - lacu-i oglindă pe fața lunii Elena Buldum

"Să ai carte, ai și parte" Într -o lume-n transformare Care binele -l -mparte Ca un bulgăre de sare. Să ai carte, nu-i nimică Cred, de n-ai, să -ți fie frică ; Și din când -n când, citezi Sigur, nu-ți vine să crezi. Fiecare om cu carte Și știință, are parte De citești, nu-i fudulie Ca să știi de omenie. Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

La fiecare -întristare... Și sunetul unui oftat, Cu neliniștea ce doare C-ai trecut și nu ai stat! Cu -atâta -detașare, crezi, Petreci potecile grăbite; Și îți promit:n-ai să mă vezi.. Pe aici trecând, iubite. Mă rog și cer de atâtea ori... În inima ce mi-ai aprins; Și zi și noapte, până -n zori O dragoste mi-ai stins- Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

Ce dacă-i luni sau o fi marți, Ce dacă sunt 3 ceasuri rele, De este joi, să le -împarți... Să fie mai bune -ntre ele! Ce dacă trece și pisica Și-ți taie calea mai mereu; Că scuipi-n sân să fugă frica Și te întorci și din traseu; Ce dacă, te doare măseaua ( Și -ți cântă la cap cucuveaua) Și -arunci cu bulgăre de sare, Că superstiția, nu moare! Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

Îmi dezmiardă vântul lacrima tăcerii, Se usucă -n mine dorul cel flămând; Și gustă din pleoape pe arșița verii- Fie vorba bună-i -nsetată-n gând. Împinsă -pe un val lâng' un țărm de mare... Lacrima tăcerii se scurge din ploi Din lumini de gând cuprinse o zare Și -o-mparte -n cuburi de gheață și sloi. Vine o minune și un fir de rază Să dezghețe dorul tăcerii din noi Singurul -n viață ce se minunează, Că se joacă singur în suflete goi. În suflete goi Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului

Constat și pe zi ce trece gust din amărăciunea sufletului dezamăgit -Elena Buldum