Adio...

sunt nebună; scăpată de la-azil;
din cinci volume de spumă-
-'ntr -o noapte le-am ars c-un fitil;
mi-a scăpat pe jos și din mână.
pun foc la câteva gânduri ;
pe jos și covor tăvălită-
acum - nșir două rânduri,
ce  lume șocată, crucită!
tăvălită prin versuri și viață
cu speranță, ca -n versu' lu Loți
mi-am propus să devin o fâșneață
și să scriu romanul, "Strigă hoții".
sanatoriul să nu se aștepte
spun adio... prieteni nebuni ;
că mințile cele deștepte
nu au nevoie de huni-

Elena Buldum
drepturile rezervate doar autorului

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează