Orologiul să sune
Azi-noapte pe la patru dimineața Simțeam-n mine cum se stinge viața; Un danf, cu gust de dulce-acrișor Așa sunt clipele ce trec încet-ușor... In inimă bătea -un ritm înfiorător... Că am trecut pe alt tărâm de dor... Eram -ntinsă pe o pajiște de flori Și lângă mine stăteau îngeri zburători, Un înger în halat alb : mă întrebă? - Hai, ia și bea! Un ceai de mușețel să dreagă Durerea ce se -aude cum zvâcnește Și-ți suflă, intră-n corp și te oprește. Ce spui, și cine ești, ce tot-ndrugi? Tu viață, tu de mine n-ai să fugi. Nu știu ce murmură, îngerul, ce spune ! Că orologiul nu e pus încă să sune!. Elena Buldum