Orologiul să sune

Azi-noapte pe la patru dimineața
Simțeam-n mine cum se stinge viața;
Un danf, cu gust de dulce-acrișor
Așa sunt clipele ce trec încet-ușor...
In inimă bătea-un ritm înfiorător...
Că am trecut pe alt tărâm de dor...
Eram -ntinsă pe o pajiște de flori
Și lângă mine stăteau îngeri zburători,
Un înger în halat alb : mă întrebă?
- Hai, ia și bea! Un ceai de mușețel să dreagă
Durerea ce se -aude cum zvâcnește
Și-ți suflă, intră-n corp și te oprește.
Ce spui, și cine ești, ce tot-ndrugi?
Tu viață, tu de mine n-ai să fugi.
Nu știu ce murmură, îngerul, ce spune !
Că orologiul nu e pus încă să sune!.

Elena Buldum