Uneori...

Uneori, te miros ca pe-un crin,
Un amestec de alb și iubire,
Te- nfășor cu semnul divin,
O firească și cruntă- amăgire.

Intre zare seninu-i albastru;
O vreme îmi țin ochii- nchiși,
Contopiți cu raze de astru
Ne prindem de inimi promiși.

Ce mult aș vrea să te vindec,
Să-ți curgă prin vene iertarea,
Cu sonorul și unda de cântec
O să -și facă vreun loc și uitarea.

Uneori...
Elena Buldum
@