O lume fără suflet

În jur plutește foarte multă răutate
E râncedă și cu miros de pură moarte
Plutește răul pe al vieții drum anevoios
Că rog pe Dumnezeul meu sfios.

În orice întristare să am o mângâiere
Să spele tot ce am printre durere
Pe fruntea mea broboane de sudoare
Am harul cât o flacără de mare
Și brațele întinse către cer
Iisuse, să m'- ajuți atâta sper
Pe aceast pământ ce crește răutate
Trăiesc în fiecare zi o nedreptate.
Acuma pot să spun și nimanui
În astă lume fără de valoare
Că sunt scuipat în ochii orișicui
Ca orice suflet bun până și moare.
Mai știu că n-am nimic pe lumea asta
Doar versuri și vreo câteva cuvinte
Te rog, Iisuse, îndreaptă și năpasta
Și-o lume fără suflet, fără minte.


Elena Buldum
copyright
04/ 2018