Vremuri negre
Ce vremuri negre mai trăim Nici nu mai știm cum să iubim, Nu mai avem nici Dumnezeu Decât un vag și gol de Eu. Domnește -n noi doar interesul Acesta își mai poartă fesul- Avem patimă de putere De bani să strângem și avere. Ne lăudăm cu neamul nostru Și unii, " ne mirăm ca prostu", De ce-i atâta răutate Și însetați de nedreptate? Cu banul și vreo câțiva lei Ne vindem țara la mișei, Nu ne mai pasă de nimic Credința o scurgem pic cu pic. Flămânzi și goi pe dinăuntru; Ne afișăm cu chipul hâtru- Mimăm o falsă libertate Dușmanii noștri cei de moarte. Batem cu pumnu' piept și masă Că suntem daci la noi acasă, Ajuns-am neam pribeag prin lume Și cei mai mândri fără nume. Elena Buldum Copyright