Cântă-n corn



În liniștea beteagă a vieții
Și din trecutul dimineții
Cu gândurile rupte bine
Aștept acuma ce mai vine?
Când dorurile cântă -n corn
Și suflă trist și mă adorm
Într -o pojghiță de somn dulce
Tot face fiță să mă culce.
Și îmi trezește rău -n mine
Doar interesele străine
Care -îmi bat inima-n piept
Că sunt vorbită pe nedrept!

Elena Buldum
Copyright

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează