Limba românească Elena Buldum S-a-ntrupat din Harul Sfânt E frumoasă prin cuvânt Limba mea, ca o lumină... Mă veghează și m-alină. O păstrez cu bucurie... Că o știu de-o veșnicie Inima-n piept să-mi bată Ca să n-o uit niciodată. Și chiar de nu voi mai fi Limba mea-nu va pieri Că va da mereu de știre A românului simțire.
Postări
Pământul meu de țară
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Elena Buldum Limba mea cea de-o ființă-i, Scump tezaur, suferință. Limba mea ca o comoară, E pământul meu de țară. Limba mea cu glasul dulce, Drag cuvântul mi-l aduce. Limba mea e cea română, Miorița mi-i străbună. Limba mea doină cu dor, Cântă glasul de popor. Limba mea are un nume, E durere și renume. Limba mea vechi obicei, S-a născut cu vechi temei. Limba mea-i din neam de daci, Mândri și oșteni și traci. Limba mea-i vatră străbună, Cântă un arcuș din strună. Limba mea o să rămână, Pururea în veci stăpână.
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Cocori petrece... Elena Buldum În răcoarea dimineții aburi negri stau să iasă- Când plutește albul ceții în cascade se revarsă... Picăturile de ploaie, e pământul fără vină; Raza soarelui bălaie, diminețile-mi alină! Trec privirea-mi peste câmpuri, mă îmbie frumusețea... Mărilor, și-ascult pe gânduri, liniștea e ca tristețea- Sunt o salcie la mal, vântul frunza și- o usucă; Eu sălbatică tresar, gându-mi are dor de ducă! Ochii-mi sunt strălucitori, mă orbește strălucirea... Nopților, îmi dă fiori, stinsă-mi este nemurirea Aburi cenușii în zori, stolu-i de cocori petrece, Cât pe mare și în nori, timpu´-i greu, îmi trece!
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Două flori Elena Buldum Bunicuță draga mea, Ai nepoți sunt viața ta Sunt frumoși, frumoase flori, Doi Luceferi, ca doi nori. Bunicuță mândră floare, Ai doi nepoți, raze de soare Și zâmbești cu bucurie, Câ-n suflet, ai omenie. Bucuria-ți sunt nepoții, Alinarea bătrâneții C-ai muncit o viață-ntreagă, Să le faci o zi mai dragă. Suferința ți-a fost chin, Gândul lor ți-a fost alin Zi de zi, seară de seară Îi strângeai în brațe, iară! Mâine ești, sau nu mai ești, Bunicuță te numești Și nepoții tăi, să știi! Două stele-s, doi ochi vii; Astăzi s-a-mplinit destinul, Nu a fost în zadar chinul Că nepoții o să-ți crească... Viața să ți-o-mplinească!
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Frunza cetinii... Elena B Dorule, un drag cu dor, Falnic,ești mândru fecior Crești ca bradul și înalt Cânți din cetină de brad. Dorule sprânceana ta, Negrișoară cum e ea Cu buza-ți-e subțirea; Săruți mândra sprintenea; Dorule cu dor pe gură, O alint e ca o mură Și o sorb de diminieață- Sub o lacrimă pe față! Dorule când tu suspini, C-un oftat tu mă alini Dorule te-am așteptat C-un sărut neașteptat.
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Elena B De ce-ai plecat din viața mea, Și te-ai -ntors-n lumea Fugit-ai cu speranța -atunci Cu toate vorbele mai dulci. De ce-ai plecat când sufeream, Și fără alinare eram Și mai mereu te-așteptam Asta e tot ce eu mai am. Și ai rămas ne-nduplecat, La orele când ai plecat Pe inimă ai ferecat Și gândul mi l-ai fermecat. De ce-ai plecat fără să-asculți, Și alerg picioarele-s desculți Și orologiul bate-n geam Și ai uitat ne înțelegeam! De ce-ai plecat și ai lăsat, Un gol în suflet ai trasat Sunt înger, trist și părăsit Ești fără aripi, răvășit. De ce-ai plecat și n-ai lăsat, Iubirea să pășească-n prag Ai părăsit un legământ Fără să juri nici un cuvânt. De ce-ai plecat și a rămas, Un gol în sufletul ce-i pătimaș E noapte frig și e tărziu Ce-am să mă fac ,e timp verziu!
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Ca de pitic... Elena Buldum Sunt rătăcită-n gândul meu Fluture-s cu aripi frânte Și mă rog la Dumnezeu Dimineța, să-mi ajute. I-am făcut un soclu mic Inimii, că-i de pitic O feresc de tot ce-i rău; Doamne Dumnezeul meu. Are chef și dor de ducă, E pornită vrea să fugă? Are dor și disperare Inimă chiar nu te doare? Ce îi dau și ce îi fac, Inimii îi pun capac O astup într-un ciubăr; Unde ține mama zăr;! Are zile, bune ,rele, Bate ritmurile grele Ce mai faci, ce căi-apuci Doar bătăile le duci? A plecat și-a luat papucii; Să o scot din pieptul meu? Porumbeii chiar și cucii Se iubesc, când dă de greu! Rătăcită-i la răscruce Să o las, de ce se duce? Ea ne dă un sens în viață Fără ea n-avem speranță.