Pământul meu de țară


Elena Buldum

Limba mea cea de-o ființă-i,

Scump tezaur, suferință.

Limba mea ca o comoară,

E pământul meu de țară.

Limba mea cu glasul dulce,

Drag cuvântul mi-l aduce.

Limba mea e cea română,

Miorița mi-i străbună.

Limba mea doină cu dor,

Cântă glasul de popor.

Limba mea are un nume,

E durere și renume.

Limba mea vechi obicei,

S-a născut cu vechi temei.

Limba mea-i din neam de daci,

Mândri și oșteni și traci.

Limba mea-i vatră străbună,

Cântă un arcuș din strună.

Limba mea o să rămână,

Pururea în veci stăpână.

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează