Se sfărâmă
Elena B
Îmi ești tăcerea mută a serii-nnoptate
Cuvintele-ți-s slute legate-n apus
Aș vrea să te clintesc cu dulcile-mi șoapte
Dar, învoiala noastră din dragoste s-a dus.
Un chip de diafană se risipește-n vânt
Când luminează fața întregului pământ,
Și în căușul palmei nu ura vreau să strâng-
Tu-mi leagănă iubirea și fă-mi un legământ-...
Mi-e dor, și de-o fărâmă a timpului trecut
Să-ți mângâi tandru fruntea de pot să o sărut
Înmoi și buza-n miere o sorb, să te alint..
Or, clipa se sfărâmă așa mi s-a părut!