Postări

Furnica... Elena Buldum din vol B IUȚA ALBI NU ȚA Raza soarelui răsare, Când apune mândrul soare... O fur nică se zărește , Ce frumos , dac ' ar mai crește!   E vâ njo asă frumușica , Harnică-i mama f urnica, De-un b ondar se mai ciocnește Pe un drum ce î i unește- A făcut șir indian, Precum clape de pian... Că hrănesc cu boabe multe Șirul indic vor să-l mute.   Toată z iua sărăcuța, Să-ngrijească și căsuța , Ș i culege de mâncare Pentru 'ăl mic, pen tru mare - Zi de zi trebăluiește, Cară boabe, și muncește Hărnicuță e furnica... Fuge toată ziulica .   Am putea să fim furnici, Harnice, cu spor și mici... Casa singuri s-o- ngrijim  Și de g riji să ne ferim. Toată ziua alergăm... Ca furnica, s ă nu stăm Să fugim -ncolo , î ncoace Să facem ca ea , ce face !   Pute m toți s ă fim voinici, S -a lergăm ca mici furnici Bob cu bob să adunăm S ă avem ce să mâncăm! Kilometri ea parcurge Dacă plo ia- n streșini curge Merge pe cărări de vis, Nu
Două zile... Elena Buldum Două zile de-aș avea, În lumină le-aș ținea. Și să scot eu la lumină, Ziua zilei, să revină! Eu vreau ziuă nu vreau noapte, Și de noapte m-aș desparte. Ploile ar fi devină Bat în geam, nu e lumină! De-aș culege numai flori... Parfumate, printre nori! Am atins și o lumină, Ziua, oare, vrea, să vină! Am atins și mândrul soare, Dar și noaptea e mai mare! Și mă rog până târziu, Doamne vino, ce pustiu! Și mă rog până în noapte, Vino ziuă, vântul bate! Două zile de-aș avea Noapte-n zi eu aș schimba!
Imagine
Azi e ziua ta ELENA BULDUM La multi ani, pentru că mâine este ziua IMNULUI NATIONAL AL ROMÂNIEI, LA MULTI ANI, ROMÂNIEI! Țara mea- țară săracă- Azi de ziua ta închin Bem vin din pocal...ce seacă Un pământ cu  mult venin?. Țara mea, țară de jale, Teritorii ...în felii? Mergem robiți pe o cale... Lacrimi curge, nici nu știi. În țara mea e sărbătoare, Ziua Imnului renume Cântă-ți doina... mare; Să trezești o națiune! Țara mea-i cu dor și jale Suferința ni-i un chin? Când în prag de sărbătoare... Imnul său i-al tău destin.
  Gata, e un chin...   Elena B  Valul mării se tot zbate-  Păsările țipă-n noapte  Glasul lor în noaptea lină  Ochii lor ce văd lumină  Pe nori stau, cete de îngeri  Și revarsă niște fulgeri  Si zâmbesc-îs fericit...  Îngerul meu cel iubit,  Carul mic și Carul mare  Pe potecă e-o cărare  Ce mi-aduce alinare  Că suspin cu dor și jale.  Gata, e un chin!  Vreau, să curm, al meu suspin;  Toate dorurile vin-  Căpușorul să mi-l pun  Pe-al tău umăr, să adun-  Să privim cerul cu stele  Să-mi promiți luna cu ele.  Și castele de nisip-  Eu doresc numai un pic  Să mă strângi de subsuori-  Să mă-alinți, că-mi dă fiori!  S-o atingi pe inimioară  De iubire  să n-o doară!  Să fim, iarăși, amândoi  Un pas tu, pe urmă noi  Să sorbim și din privire  Ne prefacem în neștire  Să alini și -a mea suflare  Că privirea, ta, mă doare!  Noaptea nopții, vine oare!  Cer senin, steluțe albastre  Alungați pe dâmburi caste  Nopților de dor sihastre ...

Limba mea din străbuni

Limba mea din străbuni Elena Buldum drepturi de autor 2013 Orologiul bate timpul, Se tot scurge -ncet, ușor El învârte și pământul Și  e călător pe-un nor!. Limba mea e românească... Cât port ie țărănească, O vorbesc așa ușor.. Graiu-i dulce din popor. În limba mea, îmi fac o cruce, Am cuvântul cel mai dulce, Fața riduri îmi brăzdează, Cât pământul meu vibrează! Limba-i din bătrâni lăsată... Din strămoși e ascultată, E mai veche decât  gândul, Cam de când e și cuvântul. Limba se rotește-n gură, Să-i păstrez a ei măsură, Din cuvinte ca să știi Vreau să-i fac doar bucurii! Limba mea-i cu vorbă dulce Îmi duc zilele pe-o cruce, Viața să mi-o pot duce Să nu moară la răscruce. Limba mea a celor buni, Dacii -i-au adus cununi, Ne-au lăsat ca moștenire Vorba noastră cea din fire! Am pe limbă gust de fiere; Mai mereu, mă rog, de piere  Să nu moară limba noastră, Ca și omenia voastră!
Llengua romanèsa Elena Buldum El meu idioma és un gran esperit... és bonica és la meva paraula. La meva llengua és una llum L'estic veient, és divína Segueixo alegre La vida del món per manera de ser Per escoltar la canço de Maria Que l'escolto sempre. I si pereixo, La meva llengua que no mori La vaig deixat en la memória I la meva llengua no perd els dies.
Dimineața... Elena Buldum Dimineața-i rouă,-i moale Liniștea e pe răcoare Merge-ncet și cam agale Are gusturile- amare. Genele, pleoapei mijește, Clipa tot o răcorește, Scuturate, zile lungi, Zori de ziuă mai apuci. Gând în gând cu bucurie Tril de păsări ,veselie Un spectacol efemer Suvenir, un lung mister. Și pe aripile vieții Spăl de zor cu apa ceții, Fața se înviorează Gândul bun îl luminează. Sub arcada cea cerească Ziua trece  e lumească, Zi de zi cu-același dor Să trăiesc, n-aș vrea să mor?