Postări

Cristofor Columb

păcatele noastre sunt -mpărțite: pe nesimțite... făcute singuri cu mâna nu e totuna cu ispite și lucruri dorite. intru în casa Domnului aplec capul acoperit sufletul mi-e cât suprafața Americii Cristofor Columb l-am întâlnit că și eu ca el am descoperit lumea nouă care e din două. îmi fac cruce cu două mâini ; cu dreapta îmi țin fapta în stânga deschid punga inimii pentru săraci și orfani iau două lumânări pentru înfrânari pomelnicului îi fac mătănii de buzunarul altarului rănii. îngenunchez la Dumnezeu cu frică ; ( el nu mă bate la gioale, tot oamenii -mi poartă pică) stau -n cor c-un dirijor care-mi spune să cânt mai ușor ba nu! sunt doi... ce privesc la mine că nu cânt bine. eu cânt după portativ ridic pe mi, ce se agață-n tiv îmi arată din deget o voce și -un răget. Știu! Animalul furios rage în momentul când pistoulul trage pac, pac!... un glonț îl simt în mine cred că m-a -mpușcat bine. în corul de voci și păreri îmi -nghit singur

Desfrunzită

du-te și mă caută -n colțul lumii la sfârșitul săptămânii -' mpietrită pe brațele mumii m-am mumificat de atâta așteptat cine mă strânge și pe mine -n brațe? cuprinsă de false speranțe de-am fi -n doi iubirea ar crește pe noi... La pieptul dorinței mele, ai crește puiule cu toate cele nu te-aș lăsa pe-alei să te pierzi în ochii mei. de-ai ști să cucerești ți-aș culege stele cerești '-n secunda doi am fi amândoi n-am ști de noi... te-ai cuibări -ntre sâni să fug de ochii- ți hapsâni desfrunzită, nu părăsită cer clemență să o tratez de demență da, fuge cu o diligență! n-ai ce să -i faci când e plină de draci? m-ai căuta într-o- zi și sigur, mi-ai mulțumi... că te -am salvat de la moarte cum scrie la carte. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Iubește -mă intens

m-am dus la moară a nu știu câta oară vreau să cern buricul literelor cu " iubește -mă intens" ca și cum ai lua-o pe alt sens îmi intră -n urechi doar iubirile vechi pe drumul știut ce multe ai avut...! începi una te saturi de alta sfârșești cu celelalte te-apuci de altele intri-n inima lor fără să dai un: Bună ziua!, măcar sau pardon îmi cer scuze e pentru muze femeile le schimbi ca pe-un palton fără niciun buton Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Vagoane surde

în mine s-au amestecat vagoane surde ale dragostei din - ntâi cu sunetele mamei mele natura c-aici este făcătura mi-a -ncetinit statura pe prima parte purtam tocuri înalte la jumătate mergeam -n coate a treia parte mă -ndreaptă spre moarte este corect o spun, cu respect natura intervine când îți este mai bine. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Flori de câmpii

întrebare grea cum se naște cartea mea? culeg tristețea toamnei o-mpart -n fâșii flori de câmpii  plus veri -nsorite, îndrăgostite de un" neica nimeni" timpul el mă -nvață, cum să scriu simt că -s viu că vreau și pot e peste tot evadez din spațiul meu c-un titirez Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Norii tună

Zburam pe aripi de lumină; În marea dulcelor speranțe, Și pic cu pic și orice vină, Avea și tonuri și nuanțe. Privirea mi-o țineam aprinsă ; ( O scurgere printre priviri) Că mă rugam cu mâna -ntinsă... De colțul prins de amăgiri. Sărate lacrimi de iubire... Amestecate cu furtună, Au tot cules dezamăgire, Cu trăsnete și norii tună. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului

Nedumeriți...

Mai din unu, mai din două Luna, răsare cu față nouă, Mantia-i strălucitoare Luminează -ntreaga zare. Cu argint -s poleite Bătrânețile -i sleite Nici cu-a(vântului) mișcare N-ar avea o rezolvare. Frunza codrului de-o scuturi Ca o pânză de mătase Te mângâie cu săruturi Fericirea -n ochi ți -o coase; Culmea unor munți de piatră O privesc - nmărmuriți, Lupu-i câteodată latră De aspect nedumeriți. Elena Buldum Drepturile rezervate doar autorului