ADN

De azi, luna se ascunde -ntre nori
Și soarele-i lipit de eclipsa ei totală
Că fiecare nerv ce mișcă- ți dă fiori!
O clipă viața este, ca apa,o vitală.
Și existența mai atârnă de un fir de păr -
Se bate; cu trăirea ei fragilă -ntre ele,
Având culoarea unei flori verde de măr
Ce strălucește precum cerul plin de stele.
Prin ADN trece-o-ncrengătură-i și destinul,
Pe cale se arată omului o necunoscută,
Că a sosit momentul cel frumos, divinul,
Să evoluăm spre o viață sinceră, plăcută.

Elena Buldum
drepturile rezervate doar autorului

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează