Noaptea cea senină
Pe ochii mei
deschiși de viață
În dimineți reci
și senine
Îmi stau ca
mărturie-n față
A tale sărutări
divine.
Le gust din roua
dimineții
Cu fragedele
mângâieri
Și prinse de
ciorchinii vieții
Îmi schimbă ziua
cea de ieri.
Pierdute nopți-n
patru gânduri
Ce-mi despleteau
ceruri de foc
În clipa unor blânde rânduri
Doar mângâiate de
noroc.
Ne alintau aripi
de fluturi
În cercurile de
lumină
C-acuma mă atrag
și vânturi
Și toată noaptea
cea senină.
Elena Buldum