De nu vrei...
Elena Buldum
Aș vrea să ne privim în miez de noapte,
La brațul tău, mă prind, când marea strălucește
În plete vântul mării, cu vorbe dulci șoptește
Să te privesc, să nu mă satur de obscuritate.
Aș vrea, să fie doar lumină,
Să fim învăluiți, în noapte de nesomn
Și chiar, când Luna nu-i senină
Senin îi chipul tău zâmbesc și-adorm
Aș vrea la braț să ne privim, în zare...
Și ochii ții sărut cu foc și dor
Ești tu, iubitul meu, sau nu ești oare!
Și inima, îmi bate-n piept, nu simt că mor.
Aș vrea, să mă străngi în brațe ,dar nu vrei,
Și inima mea departe nu-ți mai aparține
O-nchid cu lacăt, îi șoptesc, cuvintele să-mi ei
Mă zvârcolesc în așternut și plâng cu tine.
Elena Buldum
Aș vrea să ne privim în miez de noapte,
La brațul tău, mă prind, când marea strălucește
În plete vântul mării, cu vorbe dulci șoptește
Să te privesc, să nu mă satur de obscuritate.
Aș vrea, să fie doar lumină,
Să fim învăluiți, în noapte de nesomn
Și chiar, când Luna nu-i senină
Senin îi chipul tău zâmbesc și-adorm
Aș vrea la braț să ne privim, în zare...
Și ochii ții sărut cu foc și dor
Ești tu, iubitul meu, sau nu ești oare!
Și inima, îmi bate-n piept, nu simt că mor.
Aș vrea, să mă străngi în brațe ,dar nu vrei,
Și inima mea departe nu-ți mai aparține
O-nchid cu lacăt, îi șoptesc, cuvintele să-mi ei
Mă zvârcolesc în așternut și plâng cu tine.