Elena Buldum
Agață-te lumină pe cerul plin cu stele,
Și să vibrezi iubire, în gheare-i un destin
Se-nvărte se rotește în lanțuri de durere;
Dansează jucășă, oftează cu-un suspin;
E roșu norul negru, în visele târzii,
Îmi înconjoară tâmpla cu mâinile-o apuc
Și ochii îi sclipesc două steluțe-s vii;
În preajma morții mele, mă sting și tot mă duc.
Când cade ceru-i negru, mă prinde de mijloc,
Veghez în preajma zilei, si-am inimă de foc;
Când bolta e albastră, sclipește-n infinit...
E norul ce-l alungă pe dorul cel dorit.