Elena Buldum
Prin sânge îmi țâșnesc fiori, arterele mă dor,
Mă doare și privirea
aruncată în tăcere,
Mă doare chipul tău
frumos, tânjit fără plăcere,
Și palmele și ochii mă
dor.Când îți cuprind privirea și-o ador.
Prin inimă îmi trece ca o
săgeată înroșită,
Să nu te frăngi
cu iriși roșii în privire,
Mi-e dor să-ți fiu
retina ochilor iubită- se-agită
Când noaptea ni-i un
sfeșnic de iubire.E prăbușită-n neștire.
Prin suflet eu te caut cu
priviri mai pătimșe,
Mi-e sete să te sorb în
șoapte ,ochiul coase,
Mi-e sufletul secat de dor și clipele frumoase,
Că nu mai sunt a ta .Când
alta te descoase.