Aripi zboară în trecut
Elena Buldum
din vol " Pașii sufletului meu” , Editura Dandes Press, 2014
Îmi spui că "veșnicia s-a născut la sat"
Îți zic, acolo mi-i obârșia sorocul...
E țarina străbună ce-am lăsat...
Răstimpului să îmi găsească locul.
Îmi zici că "veșnicia s-a născut la sat"
Îți spun, acolo mi-i izvorul și norocul
E-o apă lină din fântănă-s însetat...
Si nebăut, să-mi potolească focul!
E-un rug de flăcări mistuite;
Se ard-n amintire plăcute nostagii,
Sunt clipe risipite devreme rătăcite...
Și spulberate vise, momentele sunt vii;
Îmi spui că "veșnicia s-a născut la sat"
Acolo-i țarina și glia mea străbună!
Este pământul străbunilor și lutul ce-am lăsat
Dar cine să se-ntoarcă să ne spună!
Din tot ce-a fost și sigur nu mai este
Rămâne gândul cu aripi și zboară în trecut
E-un mesager l-aștept în fiecare zi cu-o veste...
Pe Dumnezeu să-mi spună că pământul nu-i cernut!
Elena Buldum
din vol " Pașii sufletului meu” , Editura Dandes Press, 2014
Îmi spui că "veșnicia s-a născut la sat"
Îți zic, acolo mi-i obârșia sorocul...
E țarina străbună ce-am lăsat...
Răstimpului să îmi găsească locul.
Îmi zici că "veșnicia s-a născut la sat"
Îți spun, acolo mi-i izvorul și norocul
E-o apă lină din fântănă-s însetat...
Si nebăut, să-mi potolească focul!
E-un rug de flăcări mistuite;
Se ard-n amintire plăcute nostagii,
Sunt clipe risipite devreme rătăcite...
Și spulberate vise, momentele sunt vii;
Îmi spui că "veșnicia s-a născut la sat"
Acolo-i țarina și glia mea străbună!
Este pământul străbunilor și lutul ce-am lăsat
Dar cine să se-ntoarcă să ne spună!
Din tot ce-a fost și sigur nu mai este
Rămâne gândul cu aripi și zboară în trecut
E-un mesager l-aștept în fiecare zi cu-o veste...
Pe Dumnezeu să-mi spună că pământul nu-i cernut!