O ploaie
Elena Buldum
vol Vise Târzii 2014
Vara, mai mereu la țară,
Când ieșeam pe prispă-afară,
Ploaia mocănească, iară!
Răpăia ca o fanfară-
Picura un ceas sau două
Când era și ziuă nouă,
Picura în stropi mărunți;
Țârâia sub pași desculți.
Vara, mai mereu la țară
Zi sau noapte, plouă-afară,
Ploaie ciobănească deasă
Pentru plante boierească.
Streașina e picurată,
Pe pervaz doar stropi lăsați,
Plouă brusc și deodată
Cad și picături scăldați!
Vara, mai mereu la țară,
Plouă cu găleata, iară!
Cu bulbuci și cu bășici;
Ploaie ca bătăi de bici…
Vara, mai mereu la țară
Cerul-i alb, ce țârâială!
Picură, ca o fanfară;
Ca o cetera-ntro seară.
Vara, mai mereu la țară,
Plouă și se tot strecoară
Picăturile-i murează
În putină niște varză.