Norii hai-hui
Elena Buldum
din vol” Pașii sufletului meu”, Editura Dandes Press, 2014
Se plimbă norii hai-hui pe cer
Când mușcă soarele-nspre zi
În preajma zilei eu mai sper
Un pescăruș în zbor “a fi”
Cu aripi de tăciune-ntinse
Cu trupul șters de dimineață
În roua apei pure stinse
Nici moartea nu mai are față?
Și cum durerea parcă plânge
În piept îi țipă un cuvânt
În freamăte aripi își frânge
E-un înger doborât de vânt
Iar candela aprinsă-i cu durere
Îngenunchează zboru-i ucigaș
Topește viața și i-o scurge cu plăcere
Fărămițându-i timpul pe acel făgaș.
E verde viața însetată de rugină
O pasăre-i rănită în aripa ei fină
În murmur de izvor se stinge-o lumină
Lumina din suflet pe-o culme fascină.
Când cerul se deschide-i roșul
Și Raiul se închide-i cenușiu
Ce-i intră nemurirea și reproșul
S-a stins din viață un porumbel auriu.
Elena Buldum
din vol” Pașii sufletului meu”, Editura Dandes Press, 2014
Se plimbă norii hai-hui pe cer
Când mușcă soarele-nspre zi
În preajma zilei eu mai sper
Un pescăruș în zbor “a fi”
Cu aripi de tăciune-ntinse
Cu trupul șters de dimineață
În roua apei pure stinse
Nici moartea nu mai are față?
Și cum durerea parcă plânge
În piept îi țipă un cuvânt
În freamăte aripi își frânge
E-un înger doborât de vânt
Iar candela aprinsă-i cu durere
Îngenunchează zboru-i ucigaș
Topește viața și i-o scurge cu plăcere
Fărămițându-i timpul pe acel făgaș.
E verde viața însetată de rugină
O pasăre-i rănită în aripa ei fină
În murmur de izvor se stinge-o lumină
Lumina din suflet pe-o culme fascină.
Când cerul se deschide-i roșul
Și Raiul se închide-i cenușiu
Ce-i intră nemurirea și reproșul
S-a stins din viață un porumbel auriu.