Într-o țară

Elena Buldum
drepturi rezervate doar autorului

Într -o țară unde hunii
Au crescut convingători
Un exemplu, sunt nebunii
Cei convinși... judecători.

Care au o judecată.
Și cu legile pe mână ;
Anulează dreapta faptă,
Și pe rele le amână.

Faptele unor salbatici
Șapte sunt la număr opt,
Cu părinții lor dramatici,
Ce au creierul necopt.

Niște monștri de săteni,
O scursură pe pământ,
Nu le zicem pământeni
Îngrozită, mă- nspăimânt.

Zbuciumă-o lume-ntreagă,
De așa deznodământ,
Violează -o fată dragă,
Încălcând un legământ.

Cred că orice om greșește
Cu o vorbă, cu o faptă
Dar, aceasta depășește,
Orice -nchipuire dreaptă.

Cum să fii frate cu unul
Fără pic de neuroni
Care umblă ca nebunul
Doar cu scula-n pantaloni?

Cel mai grav și cel mai rău
Au așa mulți aliați
Îmi vine, și vă spun, zău :
Pe părinți, săteni și frați.

Și pe strâmba judecată
O îmbrățișează des;
Cu mintea- ntunecată
Întrerup orice progres.

Și pe animale-n junglă
Că au devenit umani
Teritoriul și -l populă,
Îl păzește de profani.

Ca unui dușman de moarte
Face-un regretabil gest
Și de cinste se desparte
Violând-o cu-un incest.

Cum îl poți numi, un frate...
Cu o haită de dulăi...
Care -ncearcă să ne arate,
C-au ajuns niște călăi?

Cred, că pot tăia pe viu;
Făcându-și singuri dreptate
Pentru mine nu e frate,
Faptele să le descriu.

În sufletul meu de om
Care umblă rătăcit
Înconjurat de un" dom"
Pe viață rămân mâhnit.