Pe aripa zborului

Noaptea-n gene se- ngână,
Și în vise gândul meu,
Vede, că mă ții de mână,
Că se -ntâmplă mai mereu.
Îl visez numai pe el,
Eu, la căpătâiul lui,
El, alăturea la fel,
Pe aripa zborului.
E o clipă, așa frumoasă,
Cu părerile de bine,
Nu mă alunga din casă,
Vreau în brațe a 'l ține.
Noaptea trece, ziua vine,
Și la pieptu-mi perna strâng,
Că nici forțele divine,
Nu m- oprește, să nu plâng.
Pe a mea singurătate
Și cu visul meu rebel,
Rămași ca soră și frate,
Unicul meu scop și țel.
Pe aripa zborului
Elena Buldum
drepturi rezervate doar autorului

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează