Tangentă-i

Ne trecu pe dinainte,
Vorbe, fapte și cuvinte,
Cine să le ia aminte!
Cine să le țină minte!
Într-o lume trecătoare,
Și de rău cuvântătoare,
Viața, astăzi, se rezumă,
Că nimica nu-și asumă.
Azi, condiția umană,
Ciudată, e ca o mână
Tangentă-i necunoscută,
Singură se persecută.
Dintr-o simplă creatură,
Exprimat printr-o făptură,
Neîncrederea -i fudulă,
Nedemnă și nesătulă.
Avidă de nedreptatea,
Soră rea este și moartea,
C- așteaptă la cotitură,
Clonțoasă și rea de gură.
Tangentă-i
Elena Buldum
drepturi rezervate doar autorului

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează