'Floresc panseluțe

Mă privește frica cu-un ochi de țipar...
Îi spun, c-o iubesc! Ea, n-are habar,
Iubirea-i modelul...fiindu-i tipar...
Să -ndrepte-o gamă a Sfântului Har.

Sub copacul vieții ' floresc panseluțe
Tivul de soartă începe să-l huțe...!
De ce frica oare, are tălpi desculțe...
Fructul cel verde mai face  semințe?

Frica, mă pândește, fug și -ocolesc
Teama să -mi supună arcul sufletesc,
Fiecare cerc, ce-nvârte -o iță...
Sigur, cred că are și -o mică rotiță.

Elena Buldum
drepturi rezervate doar autorului