Prin păr

Pe fața ne-ntâlnită ' a lunii,
Acolo, îmi scriam iubirea...
Mi-o piteam sub chipul vinii,
Că se pierdea mereu cu firea.

Și, nu-și găsea o clipă -mplinită...
În vise, doruri, sau câte-or fi fost!
Părea de viață, simplu amorțită;
Nepregătită o luam puțin la rost.

Luptam cu mintea cea nedeslușită,
Și -i aprindeam scântei de adevăr
Îi întindeam cât zarea nesfârșită...
O mângâiere, și mâna, așa, prin păr.

Elena Buldum
drepturi rezervate doar autorului