O secundă...

Moralitatea lumii s-a urcat -n vârful lunii-

Cu respectul deformat naște monștrii rațiunii,

Și -uite așa, stă cocoțată și privește lumea toată

Cu minciuna alimentată-i și de -o ură -'nsetată.

Din nimica răul face, o secundă, nu durează,

Nimenea nu-l mai desface,poate'avea și mintea trează;

"Bine faci, bine găsești " n-ai în cine să te-'ncrezi,

" Interesu'- și poartă fesul" - de nu, singur emigrezi...

Peste tot e-o mișelie vorba este o minciună!

Carnaval și veselie pentru lumea cea mai bună,

Unii stau cu punga plină, unde banul și -l socoate

Că săracul n-are -o vină, de-i lipsește cam de toate.

Dezmățarea, asta domnește pe la casele mai mari!

Până se dezmeticește -ntre minți sau inimi tari;

De -nedrepți arătătorul pentru a -ndrepta smintitul,

C-a ajuns nefericit, iaca-repede și-ajungi un ”Stan pătițul".

De-ndrăznești să ai prieten -ntr-o lume infernală,

Că și -apare un tâmpit și-ți vorbește de morală,

Și te bate; cu cuvântul, sau ce-i aia lașitate,

Se crede a tot știutor, el știe tot, știe de toate...

Elena Buldum
drepturi rezervate doar autorului