Doi copii mici sunt frustrați,
Parcă-s arici ,au țepi,
Au și teamă ,au și frici
Și de drag cu dor ,nu zici
Se împing și se încing
Doi cocoși zburliți în ring
Vorbele-s niște harpoane,
și pistoane ,îs tăișuri ca de brici
Nici nu poți să îi atingi.

Învăluiți într-un mister,
Jur că nici nu știi de fel,
Cearta ce a provocat
Că e moartea rău curat.

Toată viața-i un mister,
Ce porneste dintr-un fler
Dar e plină și de humă
Viața-i vis e ca o spumă.

Azi tu ești, măine nu ești
Ce-ți dorești că-mbătrânești
Aduci raze de lumină
Sau vorbești ca în surdină.



Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează