Toamna vieții
Elena Buldum 7.10

În firul toamnei frunze au crescut,
Sunt legănate, galbene n-au vreme
Iubirea ta-i ca ochiul nevăzut
Iubește-mă că trece timpul, nu te teme!

În părul toamnei frunze-s ofilite
În suflete lin suflă toamna vieții
Și cad uscate se sting ca visele pălite
Când lacrimi curg în roua dimineții.

În părul toamnei frunze au crescut,
În muguri se îmbracă primăvara
Iubire înmugurești ca la început
Când încolțești te rog petrece vara!

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează