De azi, chiar îți promit - mă aștepti,
Cu brațele deschise, vin la tine
În trenul vieții, urc, m-accepți?
De ești cu alta, fii cu mine.
Îți cer prea mult la margine de drum
E despărțirea cât un negru fum
În prima stație, acum cobor
Când urc pe trepte cu-al meu dor.
Și gust din pofta mea de viață..
Ce o deșir ca firul alb de ață?
Mă -ndeamnă gândul meu spre tine
Un drum de-aleg, rămâi cu mine?
Urc...

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează