Din dor...

Dorule te-am aşteptat să vii în ceasuri târzii,                        
Așa-i mi-ai promis, și-a fost ultima oară
Dar aşteptarea s-a transformat în vise mii,
Te-ai dus cu inimă amară.

În ceasul morţii reci, să vezi pe-a ta maicuță

Cuvintele- ngânate, pe patul rece, tu spuneai,
Când norii negri, te-au dus, și te-au răpit drăguţă,
Că ochii ti-erau reci, suflet de înger tu aveai. 

Dorule te-am aşteptat și până azi ,să vii!

Și-ale tale şoapte dulci ,așa cum ne-ai promis
Dar durerea în suflet a venit și vestea ne-a cuprins,
Amare lacrimi pe obraz ,că ochii tăi s-au stins.

Dorule din dor și drag tu te-ai născut,

Erai înalt,frumos, o floare cu petale în vânt,
Dar cerul te-a luat nu te-a văzut,
Te-ai prefăcut în stele ,a rămas doar al tău cuvânt.

La lumina noastră de opaiț în acel chiler,
Când te jucai ca mâțele cu motoceii,
Săltai în sus de bucurie, erai ca mielușeii
Copilăria îţi era totul ,dar n-a rămas la fel.

Dorule din dor trăiesc,ca să te întorci odată,

Că anii trec si eu îmbătrănesc
De câte ori te caut, în mormînt eu te găsesc,
Aș vrea sa fii ca nucul plin de nuci,eu nu mai am o data!


                                                                   

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează