Și nu mă pot duce...
Elena Buldum

Stau la răscruce de drumuri,

Drumuri în ceaţă, și fumuri
Îmi fac o cruce,
Ca să pot atinge,
norii pe cer, e zăpadă și ninge,
Cad fulgii micuți, sunt grăbiţi,
Jucăuşi sau cuminţi,
cete de nori înfloriti,
martori în timp și pămînt,
vânt ce bate lent,
”cu propiul curent”
sunt carte ,cuvânt,
Ochii clipesc, când trece un gând,
E sărbătoare, și petrec,
Îmi fac rochită mov de petale,
În păr mi-am luat pălărie,
Împletită cu flori, cu dibăcie,
Am zâmbet pe chip e veselie,
Îmi fac o cruce ,
Și ies la răscruce,
E sărbătoare, nu mă pot duce.                       



Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează