Cu pașii grăbiți
Elena Buldum

Pe o mare albastră trăiesc în lumină
De viață m-agăț cu altă viață senină
În suflet tăcerea-i supusă, pe-un trunchi
Cu capul plecat, trăiesc în genunchi?

Din obstacol în obstacol am palmele reci
Mi-e frig pe o parte, pe alta mă treci...
În inima mea de se naște-un miracol
Imi pulsează albastru, am desenat-o-n oracol.

Se îndreaptă ființa-mi cu pașii grăbiți...
Spre toamna târzie, și ochii-s cuminți
Când mersul se-ndreaptă, desculț'-s iubire
Pe sensul ce-așteaptă e- o grea amăgire!

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează