Pe un perete...
Elena Buldum
Mi-e sufletul pustiu sunt ca un biet sihastru...
Ascuns într-o chilie, de lume și dezastru,
Și ultima dorință mi-o scriu pe un perete
Nu îi găsesc, nici loc, de-atâtea seci regrete.
Și orice lucru bun, e dus, sau nu la-ndeplinire
Noi pacea sufletească am pierdut-o în neștire,
Cu mâinile a rugă aștept pe propriul Eu
Să mă vegheze însuși cu Bunul Dumezeu.
O lume sărăcită de tristele-i momente
Nimic, nu mai iubește, nu are sentimente,
Că orice bucurie în suflet de se-atinge
Cu ura îl pustiește, și tot ea îl învinge.
Elena Buldum
Mi-e sufletul pustiu sunt ca un biet sihastru...
Ascuns într-o chilie, de lume și dezastru,
Și ultima dorință mi-o scriu pe un perete
Nu îi găsesc, nici loc, de-atâtea seci regrete.
Și orice lucru bun, e dus, sau nu la-ndeplinire
Noi pacea sufletească am pierdut-o în neștire,
Cu mâinile a rugă aștept pe propriul Eu
Să mă vegheze însuși cu Bunul Dumezeu.
O lume sărăcită de tristele-i momente
Nimic, nu mai iubește, nu are sentimente,
Că orice bucurie în suflet de se-atinge
Cu ura îl pustiește, și tot ea îl învinge.