Acum...
Elena Buldum
Lumina-i eternă și marea-i divină
Între cer și pământ tăcerea-i deplină
Ascult și n-aud un țipăt ce strigă;
Trăiesc și respir a vieții întrigă.
Îmi tac gânduri noi, o nouă etapă
Îmi curge șuvoi, e-o mare de apă
Mă-ndrept sau mă-nalț și totuși aștept
Să cobor înc-o treaptă, să urc înțelept.
Și ce să îndrept din valuri de gheață
Când viața le rupe e firul de ață?
Mi-e toamnă în suflet, în suflete goi
Nici vântul n-alungă necazul din noi
.
Că pașii mi-s umbre rămase pe-un drum
Tu-mi calcă dreptatea în picioare acum.
Girona, 1 iulie 2014
Elena Buldum
Lumina-i eternă și marea-i divină
Între cer și pământ tăcerea-i deplină
Ascult și n-aud un țipăt ce strigă;
Trăiesc și respir a vieții întrigă.
Îmi tac gânduri noi, o nouă etapă
Îmi curge șuvoi, e-o mare de apă
Mă-ndrept sau mă-nalț și totuși aștept
Să cobor înc-o treaptă, să urc înțelept.
Și ce să îndrept din valuri de gheață
Când viața le rupe e firul de ață?
Mi-e toamnă în suflet, în suflete goi
Nici vântul n-alungă necazul din noi
.
Că pașii mi-s umbre rămase pe-un drum
Tu-mi calcă dreptatea în picioare acum.
Girona, 1 iulie 2014