Mă rog...
Elena Buldum

Am avut un șoricel
Ce se strecura nițel;
Si cu groază îl priveam
Mare frică eu aveam.

Când se pitula tip-til...
Parcă avea-n coadă fitil;
Sărea-n sus ca arsă casa
De săltau pereții, masa.

Într-o zi i-am pus capcana
Si-a prins mâna chiar și Ana
Ce să fac? De atunci, mă rog!
Să îl prind eu pe olog;

Să-l înfrunt cu vitejie
De el frică să nu-mi fie
Să-l privesc pe șoricel
Să pun mâna eu pe el.

Și de când și-a făcut casă
Chiar acolo pe terasă
Se sperie, toți cu frică
Mai puțin, Doamna furnică!

Girona, 2 iulie 2014

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează