De ce...
Elena Buldum
E liniște deplină și ceru-i cenușiu
Înalț gânduri la stele, la tine nici nu știu...
Când cerul lunii zbate o aripă de dor
În suflete pătate...ai înger păzitor?
Veghează lângă noi trecutul ce a fost...
În toamne-ncărunțite petrece-l fără rost...
Nici inima nu simte de ce viața-i menită
În căutări deșarte simțirea-i răscolită.
Păreri legate-n funii din izmă aromate
Din frunze verzi de mentă să dezlegăm păcate?
Culeg în palme clipe din picături de rouă...
Când sorb pe înserate hrănesc o viața nouă.
Elena Buldum
E liniște deplină și ceru-i cenușiu
Înalț gânduri la stele, la tine nici nu știu...
Când cerul lunii zbate o aripă de dor
În suflete pătate...ai înger păzitor?
Veghează lângă noi trecutul ce a fost...
În toamne-ncărunțite petrece-l fără rost...
Nici inima nu simte de ce viața-i menită
În căutări deșarte simțirea-i răscolită.
Păreri legate-n funii din izmă aromate
Din frunze verzi de mentă să dezlegăm păcate?
Culeg în palme clipe din picături de rouă...
Când sorb pe înserate hrănesc o viața nouă.