HARAP ALB

Pantofii dragi ai mamei, mi-i amintesc
Cu gândul azi pe tâmple- îmi doresc...
Din nou fetița dragă, când înfloresc castanii...
Of, draga mea trecuta-au anii
Mă îmbrăcam cu rochia...”târâș pe jos”
”Mă tot certa... e fără rost”

Că trebuia mereu s-o cos;
La bunica dragă fără cost
Să porți copilă dragă acum

Rochia mea de bal...îți spun
Că nu-i momentul oricum...
Și chiar pantofii mei maro
Cu tocul lat și în caro;
De vrei așteaptă, îți zic bine...
Nu-i încălța nu-s pentru tine
Dar eu nici nu doream să-ascult
Atâta îmi plăceau de mult
Chiar rochia ei de mireasă
Cea cu dantelă și plasă;
Găteala mi-o puneam pe cap
Chiar dacă eu doream să-ncap
La piept lipeam crinul meu dalb
Si-l așteptam pe HARAP ALB.

Elena Buldum

Postări populare de pe acest blog

LA FEREASTRĂ

Unde Dumnezeu creează